dorneanueduard.blogspot.ro Web analytics

miercuri, 25 iulie 2012

POETS OF THE FALL-CRADLED IN LOVE

Cradled in love este o baladă rock completă . Nu cred în clasamente şi nici în cei care le alcătuiesc dar trebuie să mărturisesc că această melodie este una remarcabilă. Versurile sunt sensibile, partea de instrumental este caldă,  menită parcă să rămână în memorie iar vocalul are o prestaţie de excepţie. 
POETS OF THE FALL-CRADLED IN LOVE -VERSURI:
,,You had the blue note sapphire eyes, to back up all those gazes
To pierce my guard and to take my soul off to faraway places
Told me I'll never be alone, cos you're right there

We took a gamble with this love, like sailing to the storm
With the waves rushing over to take us, we were battling against the tide
You were my beacon of salvation, I was your starlight

So don't cry for your love, cry tears of joy
Cos you're alive cradled in love
Don't cry for your love, cry tears of joy
Cos you're alive cradled in love

I kept the love you gave me alive, and now I carry it with me
I know it's just a tear drop from mother earth, but in it I can hear a dolphin sing
Telling me I'll never be alone, I know you're right there

So with the fire still burning bright, I wanna gaze into your light
If I could see my fortune there, you know how flames can hypnotize
Do I even dare to speak out your name for fear it sounds like, like a lover

So don't cry for your love, cry tears of joy
Cos you're alive cradled in love
Don't cry for your love, cry tears of joy
Cos you're alive

Cradled in love''

TYR-EVENING STAR

 Pentru iubitorii de folk metal am o surpriză de proporţii. Vă propun o trupă de excepţie din....Insulele Faroe. Poate pentru multă lume pare greu de crezut dar în Faroe activează trupe recunoscute la nivel mondial. Una dintre ele este Tyr, trupă care dezvoltă o muzică ce provine dintr-un folk nordic încărcat de mitologie şi mister. Folk metalul cântat de Tyr este cunoscut în Europa şi este considerat a fi unul de mare valoare.
 Membrii trupei sunt: Jon Joensen-voce,chitară, Otto P. Arnarson-chitară, Pol Arni Hol-vocal, Allan Streymoy-vocal.
 Albume: How far to Asgaard, The lay of thrym, Eric the red, By the light of the nothern star, Ragnarock şi Land.
 De pe albumul The lay of thrym am as melodia Evening Star
 TYR-VENING STAR-VERSURI:
,,Days are long and nights are cold, the rivers run
I'm swept away down distant paths, the road goes on
From the halls of the free to the tower of torment
Where treasures lie in mountains high

The silent fields of stars so far and wide
The oceans of infinity, the great divide
In the heavens on high is a light so lonely
The evening star that shines so far

When home is far behind and ever the long roads wind
I keep your memory in my mind, one day I'll repay in kind
For so long as I've gone and so far I've wandered
The evening star has shone thus far

River rushing, waters wide, just north of there
Oh would that I was home again and home was here
And the fire was warm and the wind would whisper
You're home again, on roofs the rain

When home is far behind and ever the long roads wind
I keep your memory in my mind, one day I'll repay in kind
For so long as I've gone and so far I've wandered
The evening star has shone thus far

When home is far behind and ever the long roads wind
I keep your memory in my mind, one day I'll repay in kind
For so long as I've gone and so far I've wandered
The evening star to me you are''

ADĂPOST INDIVIDUAL

iubirile-capcană mă atrag asemeni unui stimulent brut
dincolo de noapte nu mai aştept revelaţia
continui loopingul încătuşat de logica schizoidă a iubirii argumentate
măcinat de certitudini
construiesc un adăpost individual în religia maximalistă
criteriile le stabilesc în funcţie de numărul inelelor de logodnă
urmează agresiuni regimuri sângeroase conştiinţe divizate
un pat mare pentru somnul pisicilor şi al cizmelor
iarba pârjolită adulmecă tăcerea
mă bucur fără a disimula
atoatecuprinzător


Eduard Dorneanu
Mălini, 25 iulie, 2012







Acest material este protejat de legea dreptului de autor. Sunt interzise preluarea parţială sau integrală şi difuzarea lui fără acordul autorului. 

HUMAN DRAMA-SAD I CRY

 Gothul melodios încântă prin vers şi muzică. Nu oricine poate compune versuri pentru acest gen şi este foarte greu să găseşti solişti care să interpreteze fidel ceea ce textierul a încercat să exprime în creaţia lui.
 Human Drama este o trupă de gothic specială. Deşi formaţia s-a destrămat eu vorbesc despre ea la prezent. Vă propun spre ascultare melodia ,,Sad i cry''. Nu are sens să comentez nimic despre această piesă: totul este la superlativ.
HUMAN DRAMA-SAD I CRY-VERSURI:
,,Are these the roses of which you speak
Where you stop everyday to scheme
Of what color you will paint tomorrow
On the canvas hung today

For i am a dreamer who fears never living his dream
And what i wouldnt give
For just one embrace
I picture it now
And melt away

Sad i cry

Is that the sunset that moved you to tears
The colors they strike you so deep
It has risen on me every day of my life
But could never set without you

You are on a ship that is sailing
As i yell from the dock, come back
For without the nerve to chance the storm
We can never sail into the sun

Sad i cry

I am sad for my love for the painting
I can have but can never create
How the most vivid red orange sunset
Can only be color to me

I cry for my arms surround nothing
We only hold what we are
The dreamer will dream
The ship it will sail without him into
The sunset again

Sad i cry''

MERDE ALORS

dragostea ta este o sfidare în sens biblic
iar inima mea pare epava avionului Micului Prinţ
vezi printre norii căprui  pături şi haine aruncate 
aliaţi vremelnici gata să deschidă foc automat
la orice gest tandru al nopţii

nu înţeleg
eşti afluentul principal al sângelui meu
iubirea noastră se sprijină pe furia mesianică a timpului
strategiile puse la cale în perioada în care ne strigam pe nume
se împiedică acum de pronume personale bolnave de platfus

merde alors
vârful de formă al toleranţei a fost depăşit
comunicarea ultrasecretizată cu noi înşine devine o miză secundară
respirăm pe rând cu voluptate
calibrarea nefericirii este importantă
ştiu

mutilarea visului este forma intelectuală a insultei
convoaiele funerare fac popas pe esplanada murdară de nesomn
histrionic vântul
şi el.

Eduard Dorneanu
Mălini, 25  iulie 2012



Acest material este protejat de legea dreptului de autor. Sunt interzise preluarea parţială sau integrală şi difuzarea lui fără acordul autorului. 

LOVITURA DE GRAŢIE

ora 20
mă hotărăsc să investesc sângele meu în fonduri rambursabile speculative
decizia am luat-o după ce am ascultat hotărârea  Curţii de Arbitraj Lasciv
cu privire la plângerea copiilor de mingi  faţă de nepriceperea mamelor de a ascunde
gena de copac multifruct a tatălui.

standing ovation

tot ora 20
vânătoarea de cravate are la bază convingerea delirantă a liderului 
instinctul de conservare a populaţiei este singura platformă recunoscută de timp
lovitura de graţie a trecut zidul care o despărţea de plural
întrebările formale sunt respiraţia artificială a prezentului

no way

ora 20 şi o groază de minute
condiţiile socio-kafkiene  nefavorabile duc la migraţia ridurilor
putem baricada uşile
acum.


Eduard Dorneanu
Mălini, 25  iulie 2012



Acest material este protejat de legea dreptului de autor. Sunt interzise preluarea parţială sau integrală şi difuzarea lui fără acordul autorului. 

BLACKMORE'S NIGHT-GHOST OF A ROSE (FULL ALBUM)

[Blackmore's+Night's-foto02]
 Un răspuns la întrebarea de ce muzica rock este atât de iubită poate fi şi albumul Ghost of a rose al trupei Blackmore's night. Rockul melodios provenind dintr-un folk modernizat încântă chiar şi pe cei care în general nu ascultă acest gen muzical.
 Membrii:Ritchie Blackmore, Mike Clemente, Candice Night, Elisabeth Cary, Malcolm Dick, David Baranovki.
 Albume: Shadow of the moon, Autumn sky, Secret voyage, Under a violet moon, Winter carols, Fires at midnight, Ghost of a rose şi The village lanterne.
 Toate albumele prezintă un folk rock dar au şi o tentă de medieval care înfrumuseţează atmosfera şi încântă pe ascultători.
 M-am oprit asupra albumului Ghost of a rose pe care eu îl consider a fi albumul de referinţă al acestei trupe de excepţie. Albumul a fost înregistrat în anul 2003 la studiourile Steamhammer Records şi conţine următoarele melodii: Way to Mandalay, 3 black crows, Diamonds and rust, Cartouche, Queen for a day ( Part one), Queen for a day ( Part two), Ivory tower, Nur eine minute, Ghost of a rose, Mr Peamgram's Morris and Sword, Loreley, Where are we going from here, Rainbow blues, All for one, Dandelion Wine.

URMAŞII DINASTIEI ,,SAU''

lipsa diacriticelor care simbolizează accentul este constanta indiferenţei mele
confruntarea cu corul ( hmm trei cuvinte care încep cu litera ,,c'' o fi nociv?)
poate fi un elogiu adus demosului sau doar o secvenţă din portofoliul profesional
până aici e bine nici o cratimă să continuăm
anul 2000 poate fi caracterizat prin revenirea la cădere a odraslelor de semizei
îi vei recunoaşte după forma specifică a nimicului etalat
până în 2012 perimetrul convalescenţei s-a modificat în funcţie de micile vise
ale clownilor şi zânelor deflorate în şedinţe festive

concluzia unei teorii despre neplata promisiunilor ţine de o contextualizare augmentată
printre renegaţi circulă poveşti despre noua ordine regională
bănuiam că lipsa accentului duce la anarhie
urmaşii dinastiei ,,sau'' lipesc bucăţi de istorie peste fragmente de viaţă
strada este tot mai caldă
iulie azi.


Eduard Dorneanu
Mălini, 25  iulie 2012



Acest material este protejat de legea dreptului de autor. Sunt interzise preluarea parţială sau integrală şi difuzarea lui fără acordul autorului. 

DUBLU DISCURS

mâine va avea loc circumcizia Arcului de Triumf
carele alegorice vor fi stropite cu sângele îngerilor abuzaţi psihic
mediul ostil al noului oraş ne va schimba perspectivele, aşteptarea
nu putem lipsi
intervenţia în forţă a trupelor de cameleoni
va avea ca rezultat interpretarea metaforică a discursului dublu

formatorii de opinie sunt deja încarceraţi în studiouri şi monitorizaţi cu atenţie
rănile democraţiei sunt superficiale
tentativa de suicid a clasei de mijloc continuă 
ca un joc de echilibristică căruia oamenii fără religie
îi spun coabitare

restul lumii s-a regrupat la terasele de vară
în aşteptarea ploilor care le vor şterge de pe faţă
tinereţea


Eduard Dorneanu
Mălini, 25  iulie 2012





Acest material este protejat de legea dreptului de autor. Sunt interzise preluarea parţială sau integrală şi difuzarea lui fără acordul autorului. 

7,63(Podul Moldovei)

M-am împăcat cu Lucian, soţul Ioanei. A apărut dimineaţă cu Ioana şi m-a rugat să mergem la pescuit pe râul Moldova. Nu am refuzat. I-am întins mâna. Lucian a dat noroc cu mine şi nu am mai discutat despre incidentul din timpul derbyului când ne-am luat la bătaie iar eu i-am spart capul.
-Aşa da, fiţi cuminţi. Nu vă certaţi de la nimicuri, se bucură Ioana.
E destul de cald şi astăzi. Discomfortul termic îmi dă idei ciudate dar nu devin irascibil, dimpotrivă. Părăsim şoseaua. Lăsăm maşina Ioanei sub verdele pădurii de mălini şi plecăm pe jos spre locul nostru favorit de pescuit. Ne deplasăm paralel cu râul Moldova folosind o cărare care taie o pădurice de pini.
-Nu sunt animale sălbatice , pe aici se interesează Lucian? Porci mistreţi, lupi?
-Doar stelişti şi avocaţi de provincie, răspund provocând mânia lui Lucian care este avocat dar şi stelist.
-Hihihihi, râde noncomformista Ioana.
-Ce glume interesante, mă persiflează Lucian.
-Lasă Lucică. Ai văzut ce frumoasă este Supercupa? Te-ai bucurat tare pentru Dinamo. Aşa e?
-Ce să spun!
-Hihihihi, râde iar Ioana.
Ioana este de o frumuseţe apăsătoare. Îmbrăcată în costum de baie seamănă foarte mult cu fetele din filmul serial cu salvamari femeie, am uitat titlul lui. Nu a muncit niciodată nimic. La 18 ani s-a măritat cu Lucian care este foarte bogat şi îi satisface orice capriciu. A vrut maşină tunată deşi nu are ce să facă cu ea. Lucian a plecat în Irlanda unde o firmă specializată tunează autoturisme pentru curse şi s-a întors cu o ciudăţenie de autoturism: caroserie de Volksvagen, motor de Volvo, cai putere foarte mulţi. Ioana s-a bucurat apoi s-a plictisit de ea şi i-a cerut soţului camionetă Ford. Colegii Lui Lucian au râs cu lacrimi când l-au văzut cu camioneta în faţa blocului. Ioana este noncomformistă. I s-a părut că o camionetă este ceva minunat. A cerut. A primit. 
-Da' de ce te-ai îmbrăcat în cămaşă albă,Lucică? Eşti în campanie electorală? Vrei să convingi peştii să voteze la referendum într-un anume fel?
-Albul te apără de căldură, deşteptule. Habar nu ai ce e aia protecţie. Ce să ceri la dinamovişti!
-Hihi. Eduard mă duci în braţe o bucată de drum? Am obosit.
Lucian nu spune nimic despre oferta Ioanei. Este foarte gelos dar niciodată nu arată asta în public.
-Hai Ioana. Şi la plecare sărim amândoi de pe podul Moldovei ca să ne dăm mari. Ca în clipul trupei Aerosmith. Vrei?
-Eu nu sar, mi-e frică, se plânge Ioana. Hai ia-mă în braţe şi du-mă că mă dor picioarele.
-Sari tu de pe pod, se miră Lucian? Este prea periculos, nu te cred 
-Dacă sar te urci pe maşină în mijlocul traficului şi strigi ,,Dinamo,luptă Dinamo''?
-Mai bine îmi spargi capul din nou.
-Se rezolvă si asta.
-Hihihihihi.
Ioana este al naibii de grea. Sunt curios dacă o pot duce în braţe până la locul de pescuit. Mă mângâie pe  păr. Este o femeie fericită care călătoreşte în braţele unui bărbat.
-Lucică, soţia ta are peste suta de kile. 
-57 am, mă cântăresc zilnic, se apăra Ioana.
-Cu ce?
-Cum cu ce?
-Cu ce te cântăreşti?
-Cu televizorul. Tu cu ce credeai?
-Aşa da. Şi eu mă cântăresc la fel.
Lucian strănută. Mintea lui este acum în pioneze. Nu ştie cum să reacţioneze: dacă se ceartă cu mine Ioana nu mai vorbeşte cu el o săptămână şi asta l-ar durea enorm. Dacă tace dovedeşte că este un papă lapte.
-Supercupa nu este aşa de importantă, nu vă mai lăudaţi cu performanţe de doi lei.
-Da' Steaua ce performanţe de doi lei are în ultima vreme? Sau măcar de un leu?
Lucian este un avocat de excepţie. Lumea îl caută disperată şi deoarece nu cere onorarii exagerate dar mai ales pentru că pune suflet în tot ceea ce face. Asta se vede şi în pledoariile lui oarecum diferite decât ale colegilor săi. Rutina nu i-a atins pasiunea  iar pentru asta îl respect mult chiar dacă ne certăm des şi am reuşit să îi sparg şi capul. Ca fizic nu este un bărbat impresionant: nu cred să aibă mai mult de 1,65, e chel, uneori poartă ochelari de vedere. La pescuit este foarte priceput în comparaţie cu mine care nu am prins nicodată un peşte mai mare de o palmă. Ioana s-a căsătorit cu el pentru banii lui. Lucian nu se fereşte să recunoască asta de faţă cu mine. Nu pare îngrijorat de această situaţie. 
-A dat Dumnezeu şi am ajuns, mă bucur eu ca şi când aş fi câştigat un premiu meritat. Jos, grăsano! Acum pot participa la Jocurile Olimpice după un asmenea antrenament. 
-Hihihihi.
Când răde, Ioana devine brusc dizgraţioasă. Sunetele seamănă cu fluieratul mierlelor din perioada împerecherii.
-Alege ce undiţă vrei, mă îndeamnă Lucian. 
Omul este foarte bine pregătit: lansete, momeală artificială, viermişori luaţi de la pescărie.
-Uite ce minunăţie Ioana, spun eu punându-i în faţă viermii roşcaţi .
-Uh, ce dezgustător. Ia-i de aiciiiiiii !
-Răsfăţată mai eşti.
-O să vomit, să ştii.
-Super. Filmează momentul să îl postăm pe youtube.-
-Hihihihi.
Rup o creangă dintr-un alun. Am nailon iar drept cârlig folosesc un bold îndoit. Ca plută m-am hotărât asupra unui nasture de rezervă de la jeansi iar ca  greutate este perfectă o pietricică găsită pe jos. Recunosc vreau să mă dau mare în faţa Ioanei care râde necontenit. Lucian aşează două undiţe jos iar cu una face lansări până aproape de malul celălalt. Arunc şi eu undiţa la vrăjeală. 
La vreo cincizeci de metri de noi copiii din sat se bagă sub mal şi pescuiesc cu mâna cleni. Au deja o groază de peşti prinşi.
-Barbari, murmură Lucian.
-Cine, Lucică? Steaua?
-Pescuitul este altceva. Nu te duci ca barbarul şi prinzi peştele cu mâna.
-Ai dreptate. A pescui înseamnă să stai cu un băţ în mănă juma' de zi fără să prinzi nimic.
-Barbari, ca şi tine. . .
,,Barbarii'' sunt copii până în zece ani. Unul dintre ei vine şi îmi dă doi cleni mărişori. Îi mulţumesc. Nu încerc să îi dau bani pentru că l-aş supăra. Îi intind o sticlă de suc. Vin şi ceilalţi doi ,,barbari''. Le dau suc. Nu refuză.
-De ce nu trage peştele deloc azi, îi întreb sperând la un răspuns care să mă edifice asupra situaţiei?
Unul dintre ,,barbari'' îmi răspunde încet gesticulând supărat:
-A venit din sat un nene care a aruncat momeală în ştiolbon şi peştele nu mai vrea să muşte. El vine şi pescuieşte aicea' şi ca să nu ştie lumea că e loc bun dă momeală la peşti. Am văzut noi. Nu ştiu cum îl cheamă da' stă în capu' satului.
-Sunteţi siguri?
-Daaa, răspund 'barbarii'' într-un glas. Noi ne ducem la picioarele podului că acolo este umbreană.
-Ce este aia umbreană întreabă, Lucian.
-Mreană frate, ce să fie. Vin şi eu imediat că vreau să sar de pe pod.
-Chiar sari?
Ochii copiilor mă privesc cu un imens respect.
-Da,sar ca să dovedesc că ţin cu Dinamo.
Barbarii sunt împărţiţi: doi ţin cu Steaua şi numai unul cu Dinamo.
-Te filmăm cu telefonu' dacă sari.
-Hihihi, râde Ioana.
Copiii zâmbesc şi la plecare scot limba la ea. Ioana le face din mână şi scoate şi ea limba.
Pluta undiţei mele se scufundă. Trag rapid şi scot un peştişor cât degetul mic al unei palme:
-Boiiiiiiiişteaaaaaaaanul, strig ...
-Bravooooo, aud de undeva de la vreo sută de metri răspunsul ,,barbarilor'' care se îndreaptă spre pod.
-Sunt campion. Acum am trei peşti.
-Care trei , se supără Lucian? Doi sunt cadou de la copii.
-Păi sunt ai mei. De ce nu vi i-au dat vouă?
-Puştanii sunt din Mălini. Te cunosc. Ai doar un peşte , boişteanul ăla schizoid.
-Ba am trei. Ioana tu câţi vezi?
-Trei, are dreptate. 
-Gata, plecăm se supără Lucian.
-Lucică, nu te supăra. Ai auzit ca a aruncat cineva momeală.
-Tocmai de aia zic să plecăm.
S-a supărat. Nu o mai duc pe Ioana în braţe. Mergem fără să vorbim. Ajungem pe pod iar sub el văd cum ,,barbarii'' stau cu telefoanele gata pregătite pentru a filma saltul meu. 
Ioana şi soţul ei au urcat în maşină. Nu mă cred că aş avea curaj să sar de la o asemenea înâlţime. Mă sui pe balustrada podului. Un tir încărcat cu cherestea opreşte iar şoferul se dă jos şi mă încurajează. Două autoturisme cu numere de Belgia opresc iar cei din maşină aplaudă. Desfac mâinile în cruce cum am văzut în clipurile cu cei care sar de la înălţime.
-Dinamoooooooooooooooooooo, strig spre uimirea lui Lucian care se dă jos din maşină impresionat la maximum
-Haidaaaaaaaaa, strigă ,,barbarii'' de sub pod făcându-mi semne de sinceră simpatie.
Cerul coboară odată cu mine în apele Moldovei. Aud bucuria copiilor. Cred că am lăcrimat. Nu ştiu. . .