Au trecut câteva zile de la meciul România-Ungaria. Obişnuiesc să scriu despre asemenea evenimente după ce toată lumea a postat deja articole, stări sau otrăvuri jurnalistice. Victoria domnilor în pantaloni scurţi a fost primită cu entuziasm. S-au bucurat nu numai suporterii echipei naţionale dar şi bebeluşii, animalele de la grădina zoologică, şinele de cale ferată, sfinxul carpatin şi stafilopozii. Şi personajele imaginare s-au bucurat. De aceea nu ar fi nefiresc să rememorez acele momente.
Ne aflăm în anul 2013. 2013 după Christos, atenţie este important acest amănunt. În Bucureşti opreşte un tren plin cu suporteri maghiari. Patru dintre ei necesită spitalizarea imediată-sunt în comă alcoolică. Ceilalţi se luptă cu forţele de ordine. Ungurii ne înjură, arată semne obscene către camerele de luat vederi şi scandează lozinci care nu merită reproduse aici. Imaginile sunt de-a dreptul şocante: o mie şi ceva de maghiari, mai toţi raşi în cap şi dezbrăcaţi până la brâu, mărşăluiesc prin capitala ţării. Terasele sunt vandalizate. Se aruncă cu tot felul de obiecte. Jandarmii se descurcă. Ungurii mărşăluiesc către stadion. Pe feţele lor se poate citi ura, dispreţul. Mă gândesc că nu au învăţat să ne urască din senin. Nu mă aşteptam să vină din Ungaria un tren încărcat cu preoţi ortodocşi. Bănuiam că suporterii unguri sunt recalcitranţi. Uitaţi-vă la feţele celor care ne înjurau neamul şi ţara. Nu am mai văzut asemenea fizionomii.
Pe stadion, domnii ,,suporteri'' unguri smulg scaune şi aruncă cu ele în forţele de ordine. Jandarmii se descurcă şi de data asta. Ai noştri le fluieră imnul. Ungurii se întorc cu spatele când este intonat imnul României. Evident, ridică şi degetele mijlocii.
Echipa de fotbal a Ungariei joacă deplorabil. Ai noştri câştigă cu 3-o.
Ce rămâne după un asemenea eveniment sportiv? Bucuria că am învins Ungaria la fotbal? Chiar contează atât de mult că 11 români în pantaloni scurţi au învins 11 unguri îmbrăcaţi la fel ? Oare fotbalul mai este altceva decât o afacere ? Oare merită ca astfel de manifestări să pună în pericol vieţile oamenilor? Ce s-ar fi întâmplat dacă ,,patrioţii'' unguri ar fi ucis pe cineva? Sau ce s-ar fi întâmplat dacă suporterii români ar fi ucis pe cineva din galeria maghiară? Nu prieteni, fotbalul nu merită asemenea patimi. Meciul cu o echipă din Ungaria nu are nicio legătură cu 1918, cu Transilvania sau cu teritoriile unde unii se autoproclamă extratereştrii cu acte în regulă.
Nu voi uita marşul şi feţele ,,suporterilor'' unguri. Acum am aflat cât şi cum suntem respectaţi în ţara vecină. Să mai ascult odată imnul naţional cântat de suporteri pe ,,National Arena''. Da, prieteni imnul merită ascultat. El acoperă urletele, sloganurile şi înjurăturile beţivilor ,,patrioţi''. Imnul României a fost cântat de patruzeci de mii de români cu feţe senine: bărbaţi, femei şi copii. Aceasta este adevărata şi marea victorie. Iubim România. Din toată inima.
Eduard Dorneanu
Mălini, 9 septembrie, 2013
