urc în tramvaiul paisprezece
ioana numără scaunele goale şi se împiedică de trupul decapitat
al regelui teodoric
pentru a micşora distanţa emoţională dintre noi
o las să vorbească singură
nu mă interesează părerea ei despre teoriile lui benigno di tullio
caut în buzunar o monedă
trebuie să plătesc pentru semnele lăsate pe gât
de muşcătura toamnei
ne apropiem de ultima staţie
apele archeonului ocolesc tramvaiul paisprezece
femeile se dezbracă iar bărbaţii licitează telepatic
diavolul strigă
stugein
Eduard Dorneanu
Mălini-27 septembrie-2013
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu