25 Octombrie 2013. Cât şi cui îi mai pasă de faptul că astăzi este sărbătorită armata română? Greu de spus. Unii nu suportă armata pentru că au cunoscut pe celebrii A.P.V.-işti: ofiţeri şi subofiţeri activi pentru care soldatul de rând era la fel de preţios ca o furnică căzută într-un borcan de murături. Nu neg că au dreptate. Au fost folosiţi, mai ales în perioada de dinainte de '89, oameni care datorită gradelor militare se credea mici Dumnezei în unitatea pe care o conducea sau în care instruiau recruţii veniţi din toate colţurile ţării. Cine a primit ordinul de a merge în pas de defilare pe câmp de arătură sau de a alerga cu masca pe figură ( după 2 minute nu se mai vedea nimic în faţa ochilor ) nu îşi va aminti cu drag de clipele când a fost soldat în termen. În anii '80 aceste practici erau obişnuite şi aveau ca unic scop imbecilizarea soldatului de rând. După ce perioada de instrucţie lua sfârşit, soldatul trebuia să execute ordinele ca un robot. Să bată din câlcâie şi să răspundă tare şi clar: ,,Am înţeles. Să trăiţi !''. Singurul beneficiu al soldatului era acela că putea să înveţe cum să folosească armamentul din dotare. Un eventual conflict nu ar fi trimis bărbaţii României în peşteri sau în păduri pentru a îşi ascunde familiile. Fiecare ,,tilicar'' din armată era capabil să execute foc automat cu pistolul mitralieră, să arunce grenade, să pornească un tanc. În ziua de azi, educaţia militară este inexistentă. Copiii au parte de ore de religie, de desen, de muzică, etc. Am mai scris şi în alte articole: rugăciunea ajută dar poate veni ziua când doar un cartuş va salva viaţa ta şi a familiei tale. Atunci degeaba vei ruga moaştele din Iaşi, Bucureşti sau Tahiti. Degeaba vei spune pe de rost rugăciunile învăţate în orele de religie. Nimeni nu are cum să garanteze că pacea va fi veşnică.
Lăsând la o parte amintirile despre ,,milităria'' anilor '8o, trebuie să recunoaştem că de-a lungul istoriei armata a fost un un factor de echilibru. Toţi avem în familie bunici, străbunici, etc care au luptat pentru patrie. Sângele lor a sfinţit pământul românesc şi păstrat liber neamul nostru. Armata română, adevărata armată română, este compusă din toţi cei care au îmbrăcat haina militară pentru a apăra România. Mormintele ostaşilor români sunt risipite în toată Europa. Pentru ei, pentru cei care au luptat pe front merită să respectăm armata română şi haina militară. Doar pentru ei.
Eduard Dorneanu
Mălini-25 octombrie-2013
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu