AUTARHIC

Ia uite

șesarul lui besiktas a înscris în poarta celor de la karabukspor

Dacă aș fi fumător mi-aș stinge țigara de genunchi

E minutul nouăzeci și cinci al partidei

Ce baftă am putut să am

Ioana își șterge tălpile cu mătasea neagră

A cămășii mele

De unde sunt ăștia întreabă ea

După nume par a fi greci ciprioți

Sau poate histrioni

Nu vreau să îți spun îi răspund

Poemul ăsta trebuie să fie lung

știi tu

ca o mână de femeie beată

care nu ajunge la zăvorul porții mele

dacă îți răspund acum

ar fi ca și cum aș recunoaște că dragoastea noastră

e un joc botezat cu praful sfintei minciuni

fără matrice de apărare

o comparație risipită în mii de umbre

închid televizorul

ioana desenează o samcă și o luntre

uite de aici va pleca o linie albastră

va trece prin mâna ta dreaptă

apoi va ocoli bordelul de pe strada autarhiei

se va înfige în mormântul celui care a scris legenda aurea

și va ieși înapoi în lumină

la picioarele lui charon

mă bucur îi spun

ludicul idolatriei

înlătură inhibițiile și mă pot așeza deasupra ta

într-o poziție dominantă

ca un stăpân absolut al gemetelor tale

cu palmele deschise pentru a primi aburul

care îți iese prin piele

obosit de îndemnul tău

nu te opri eduard

trimite-mi carnea în luneburg heath

doar ai spus că poemul trebuie să fie lung

cum altfel răspund trist

mătasea neagră a cămășii mele

s-a lipit de podeaua camerei de hotel

dacă vrei aș putea să te sărut cu ochii închiși

spune ioana

e trecut de minutul nouăzeci și cinci al partidei

ce baftă am putut să am

Eduard Dorneanu
Mălini 5 mai   2015
Acest material este protejat de legea dreptului de autor. Sunt interzise preluarea parţială sau integrală şi difuzarea lui fără acordul autorului