ASFINŢIT

ce tristă frumuseţe adoarme

cumpăna fântânii

plugul muşcă  din spinarea pământului

strigătul asfinţitului alungă cocorii 

 din copilăria mea.

ce grea povară e crucea străbunilor

semnul furtunii şi dragostea Ta.

ce amară fericire alungă

iubirea.