CHINTESENŢA GESTULUI

e vineri.
demoni apatici licitează ploile verii.
amiaza îşi sprijină coatele pe asfaltul resemnat al oraşelor mici.
paznicii dorm sedaţi de titlurile ziarelor nevândute.
Irene se joacă cu un Remington Derringer.
gesturile ei sunt teatrale, aproape credibile.

da, Irene e vineri.
nu mai suntem adolescenţi în căutarea pasiunii fierbintelui.
acum ruptura e chintesenţa gestului.
ştii şi tu că fiecare zi e un contraargument adus iubirii noastre
iar pauzele de respiraţie sunt rare.
ale naibii de rare.

nimeni nu caută tăcerea într-o altă tăcere.
suntem închişi în arcanele cărţilor de tarot.
praful de puşcă miroase a zahăr candel, ca în copilărie.
ce furie am pe viaţa asta.
ce furie...

Eduard Dorneanu
Mălini 3 iunie 2012
Acest material este protejat de legea dreptului de autor. Sunt interzise preluarea parţială sau integrală şi difuzarea lui fără acordul autorului