Mălini-opintici brumați....

Mălini-Ioana ( cireșul de pe hat ), toamnă, frig. . .

Dileme D.E. apolitic

Ce face un apolitic cu două zile înainte de alegeri? Pot să vă spun ce fac eu: beau ciocolată caldă, mă pregătesc să mătur frunzele uscate din curte și tocmai am strănutat. Mă pomenește cineva sau sunt răcit ? Sunt un pic răcit, nu e bai. Știu, peste două zile, lumea merge la racla moaștelor, pardon la urna de vot. La televizor, toată lumea transmite același mesaj ca acum 4 ani: ,,cine nu merge la vot nu are simț civic și e un bla, bla, bla’’. Hai să fim sinceri. Pe liste ar fi trebuit să apară alte nume, nu-i așa? Toți știm că există cetățeni români care ar putea fi președinți și nu marionete. De ce nu apar respectivele persoane pe scena politică? Pentru că nu au în spate un partid și pentru că le este imposibil să strângă 250.000 de semnături. Și atunci ce facem? Mergem la vot pentru a pune ștampila pe cei paișpe’ chistolari care s-au speriat între ei sau ne vedem de treburile noastre și îi lăsăm să se alegă între ei ca în Coreea de Nord ? Formatorii de opinie de la tv ar spune că este musai să fim lângă urnă. Mă întreb până unde poate merge ipocrizia. Participarea la un joc electoral este echivalentul saltului în prăpastie. Cei care așteaptă votul nostru se folosesc de noi și atât. Votul nu este altceva decât o formă de umilință . Oamenii sunt mințiți, apoi uitați. Sloganele electorale nu țin de foame. De unde vine această plăcere de a umili pe oameni la fiecare patru ani? Ei bine, e simplu. Primii politicieni ai planetei sunt cei din cler. Ei adună oamenii în clădiri pictate, la moaște sau în alte locuri considerate sfinte, sfințite și preanemaipomenite. Creștinul participă la aceste evenimente dintr-o obligație impusă de cler și nu de Dumnezeu. Astfel, se ajunge la situațiii absolut penibile. Una dintre cele mai ridicole situații în care este pus un creștin este spovedania. Până la vârsta de 46 de ani nu am fost spovedit și nici nu am de gând să fac asta. Cred că spovedania nu este ,, o taină’’ sau ceva ce poate ajuta un creștin ci o formă de umilință . Ce bucurie trebuie să aibă prelații când în fața lor bărbați puternici sau femei frumoase își mărturisesc cele mai ascunse taine ! Ce poate fi mai umilitor ? Cum și în ce fel ne pot ajuta domnii îmbrăcați colorat ? Ce au ei deosebit? A, da, au ,,harul’’, adică o chestie primită peste noapte de la Doamne-Doamne. Cum poate ști un stareț de mănăstire cum este viața în marile orașe sau în cătunele patriei ? Aiurea, domnii preoți își fac meseria și atât. Manipularea schimbă pe oameni și îi face să stea la cozi pentru a pupa moaște . De la moaște, la urna de vot este numai un pas. Oamenii sunt învățați cu promisiunile. Au nevoie de ele. Cum ar fi viața fără promisiunea mântuirii? Este necesar să aflăm zi de zi că vom avea raiul for ever și că vom juca țurca pe veșnicele plaiuri ale alui Cain împreună cu David, Maria Magdalena și Pilat din Pot ( are cineva o literă ,,n’’ în plus? ). Da, votul este inutil și umilitor. Atât timp cât la vot au dreptul de a se prezenta toți cetățenii acestei țări, rezultatul nu poate fi unul îmbucurător. De la moaște la urna de vot este un singur pas. În ambele locuri miroase a sarmale . Multora le plac sarmalele, cutiile aurite și hârtiile pe care atunci când le ștampilezi cu semnul ,,votat’’ cineva te scuipă în față.

Nu, prieteni, nu voi merge la vot. Nu am încredere în cei 14 aflați pe listă. Știu, la televizor se spune că ,,votul tău contează’’. Da, prieteni, contează pentru ei. Pentru cei care ne umilesc în fiecare zi. După vot, poporul va fi uitat. Va continua antrenamentul pentru mântuire în clădiri pictate. Tot mai înalte. Tot mai lacome. Tot mai înalte.

Eduard Dorneanu
Mălini 31 OCTOMBRIE 2014
Acest material este protejat de legea dreptului de autor. Sunt interzise preluarea parţială sau integrală şi difuzarea lui fără acordul autorului 

Mălini-albastru, drumuri pe cer

Mălini-apus, toamnă, sfârșit de octombrie...

Tradiții isterice ,,românești’’

Îmi plac foarte mult tradițiile românești. Nu am absolut nimic împotriva tradițiilor altor popoare, etnii sau civilizații extraterestre. Nu compar ,,dansul călușarului’’ cu ,,dansul ploii’’ făcut de indienii comanache. Nu etichez într-un anume fel pe cei care promovează tradițiile locale sau de aiurea. E problema lor, vorba aia: câte bordeie atâtea ceaune cu fundul spart, sau mă rog ceva asemănător. După cum am lăsat să se înțeleagă din scurta mea introducere, sunt un tip al naibii de politicos , respectos și modest. Mai am și alte calități, dar le voi ține ascunse pentru următorii 2016 ani. Ok, let’s come back la subiectul nostru super califragilistic. Azi, la Mălini e joi, 30 octombrie 2014. Pe la ora prânzului, aud un sunet strident, urmat de o voce cristaplină ( e scris corect, cristaplină am vrut să scriu, să nu aud critici la adresa mea că nu mai închid paranteza rotundă): ,,haloooo’’. M-am gândit: ,,eh, iar verifică ăștia sirena de pe școală’’. Nu, nu era asta. Au urmat melodii, care mai de care mai ,,bengoase’’: manele, muzică populară ( răgușită, cadențată, de gioc bălțat), muzică dance, etc. Toată această muzică se auzea din curtea școlii. Evident, cineva s-a gândit să facă satului o bucurie și au dat drumul la maxim la minunile astea lirico-pestilențiale. Muzica se împletea cu vocile bucuroase ale copiilor. Piesa de rezistență a distracției a fost melodia ,,Sunt un cocalar’’, un cover ( foarte simpatic ca mesaj și interpretare). M-am întrebat ce naiba sărbătoresc distinsele personalități la ora aia a prânzului în curtea unei școli sătești. Aaa, am aflat după un timp: e vorba de sărbătoarea de Halloween. Doamnneee, cât de insensibil am putut fi! Numai un tip introvertit și necitit ca mine nu înțelege mesajul halloweenian, bucuria și imensa plăcere adusă de această sărbătoare. Desigur, puteau să facă și mama petrecerii fără să se audă la juma de kilometru manelele și cântecele de cocalari. Până la urmă școlile românești, chiar și cele de la sat au un alt scop, nu acela de a promova tradițiile atlantico-reptiliene sau poate că programa școlară impune astfel de activități cu caracter ,,cultural’’. Sunt sigur că un biet scriitor ca mine nu poate înțelege noile tendințe culturale ale satului românesc. Să vedem ce va urma. Că sărbători mai sunt, iar de manele e plin netul. La mulți ani sau ho-ho-ho ! Ori ,,ne dați sau nu ne dați’’? Nu mai știu cum naiba se zice de Halloween. Oricum, e precis azi Halloweenul, că anul trecut parcă a fost pe 31 nu pe 30 octombrie ? Măi să fie, e tare complicat! 

Eduard Dorneanu
Mălini 30 OCTOMBRIE 2014
Acest material este protejat de legea dreptului de autor. Sunt interzise preluarea parţială sau integrală şi difuzarea lui fără acordul autorului

Mălini-acasă

Mălini-albastru, o lună mică, frig...

Mălini-primul fruct al mărului Fiindcă

Mălini: semne, culori, toamnă...

Mălini-o zi de toamnă rece. . .

CONFRUNTARE NECONVENȚIONALĂ

Ea urcă într-un autobuz care are destinația finală scrisă cu litere strâmbe

Îi e foame și ar vrea să mănânce plăcinte umplute cu brânză sărată

Aștept

Octombrie este prelungirea unei emoții nefirești

Mă tem că dacă aș privi cerul printre degetele fetei frumoase

Din autobuz

Aș vedea bucuria ludică a diavolului care lipește pe nori

Anvelope și cărbuni stinși din cinstitul lemn al sfintei cruci

Ea este singurul pasager din autobuz

Are mâinile înghețate iar poșeta ei miroase a plăcinte și a parfum cehesc

Scaunele goale din jur nu pot suporta apăsarea iubirii noastre

Ele caută un contraargument vulgar sau măcar un tratament inovator

Dar degeaba

Rădăcina dragostei mele este protejată de o mie șase sute unu ani

Cei din jurul nostru au putrezit pe câmpul de luptă mental

Fulgii de nea le-au acoperit numele

Iar iarba de umbră și-a înfipt verdele în ura lor cadaverică

Fata frumoasă privește pe fereastră

Nu poate vedea tuia verde din curtea mea nici cerdacul albastru al casei mele

șoferul întreabă unde cobori domniță

autobuzul ăsta merge până la capătul așteptării

mă tem să nu ne oprim chiar în epicentrul unei paradigme mutilate

zona mea de autoritate e relativă iar timpul a fost dintotdeauna androgin

din satul meu nu se văd stațiile de autobuz ale marilor orașe

și totuși pot auzi răspunsul fetei frumoase

cobor din mers undeva între uimire și albastru

voi curge flămândă flămândă flămândă

în brațele paladinului meu

Eduard Dorneanu
Mălini 28 OCTOMBRIE 2014
Acest material este protejat de legea dreptului de autor. Sunt interzise preluarea parţială sau integrală şi difuzarea lui fără acordul autorului

Mălini-vreme friguroasă...

Mălini-dimineață, frig, foarte frig. . .

Mălini-ninge, ninge, ninge...

Mălini: liniște, tăcere, lumină. . .

Mălini- Toamnă, soare blând, liniște

Mălini- vin zile și nopți friguroase

DE CE MĂ DOARE ÎN COT ÎNTR-O ZI DE DUMINICĂ

Unii oameni au depresii sau dureri groaznice în diferite zone ale corpului. Nu e prea fain. Durerile îi fac pe oameni răi, absurzi, antipatici. Și pe mine mă doare în cot, dar asta nu din cauză că m-aș fi lovit sau pentru că mi-ar fi făcut o vrajă vreo Morgothie zbuciumată, Nu, la mine, durerile astea au devenit obișnuință.

Să vă explic. De exemplu, astăzi este duminică, o duminică friguroasă de octombrie. Lumea vorbește despre fragmentul din Sfânta Cruce adus tocmai din Ierusalim. Am spus unor ,,oameni de bine’’ că nu cred că acel fragment are puteri supranaturale. Nici nu cred că ar fi parte din Sfânta Cruce. Dacă am aduna toate ,,fragmentele’’ de acest fel am putea avea cruci cât pentru un cimitir. Desigur, m-a durut în cot de părerea ,,oamenilor de bine’’. Durerea a fost atât de intensă încât am râs câteva minute bune. Aceeași senzație am avut-o și când am văzut la televizor pe cei care stăteau la coadă, la moaște. De fiecare dată, când un pelerin dă un interviu îi urmăresc trăsăturile feții. Oamenii spun aceleași clișee și au o privire ciudată, bolnăvicioasă. Pe mine mă doare în cot, evident. Nu am încredere nici în puterea moaștelor, nici în credința unor indivizi care pupă racle și alte chestii bisericești.

Tot azi a avut loc bătălia secolului, înfruntarea divelor cu parul în mână sau mai pe românește, domnișoara Halep a jucat tenis cu domnișoara Serena Williams. Deși, aceste onorabile domnișoare participă la astfel de evenimente sportive doar pentru a câștiga bani, unii oameni sunt gata să te linșeze dacă nu ții cu favorita lor. Evident, nu am pierdut timpul . Nu am stat să văd cum pocnește mingea de tenis Halep sau adversara ei, dar am postat pe facebook o poză cu Serena și am afirmat că doresc ca ea să învingă. Am primit câteva zeci de mesaje de la ,,patrioții’’ neamului românesc. Da, m-a durut și încă mă doare în cot de părerile lor. Nu îmi place cum joacă Halep. Am pariat pe Williams și am câștigat. Am postat din nou pe facebook o poză cu domnișoara Williams. Binențeles că ,,patrioții’’ au luat foc. Am aflat că sunt un om care nu iubește valorile naționale, că iubesc femeile urâte și că nu am bun simț. Ar mai fi și alte acuze, dar majoritatea vin din partea unor cucoane agramate, așa că mă doare fix în cot de ele.

Cum vă spuneam , prieteni, e duminică de octombrie și mă doare în cot de multă lume. E timpul să ascult operă. ,,Oamenii de bine’’ continuă pelerinajele și vorbăria despre tenis, politică și religie. Ok, îi privește. Să aștepte ei ca lemnul sfânt, moaștele și tenisul feminin să le schimbe viața . Pe mine mă doare în cot de toate astea. Sunt vesel și demn. Au revoir !

Eduard Dorneanu
Mălini 26 OCTOMBRIE 2014
Acest material este protejat de legea dreptului de autor. Sunt interzise preluarea parţială sau integrală şi difuzarea lui fără acordul autorului

Mălini-albastru de octombrie, toamnă, nori

Mălini-Regina Tuia și toamna

Mălini-ospățul Briannei

Ziua forțelor frustrate

25 octombrie 2014 este una dintre zilele confiscate de lăudăroșii neamului românesc. Primii care apar pe sticlă, prin piețe și pe străzi sunt pretendenții la văgăuna prezidențială. Toți cei 14 ,,Iisuși’’ sunt speranța în mai rău a românilor, dar fără un drac pe acoperiș nu se poate trăi în țara noastră traco-daco-răzeșo-halepiană. Chiar acum câteva minute, un domn mustăcios a împărțit pliante în Mălini cu figura zâmbitoare a unui tip care se vrea preș și dinte pentru cinci ani sau chiar mai mult. Evident, am aruncat cartoanele colorate pe asfaltul șoselei. Sunt apolitic, așa că nu pot digera promisiunile Harpagonilor contemporani.

Atunci când ești apolitic în România, devii ținta tuturor slugilor politicienilor. M-am obișnuit cu asta și îmi pasă de marile personalități politice ale neamului tot atât de mult cât îi pasa lui Charles Dickens de pantofii de bal ai babei Vanga.

Bun, ia să vedem, ce se mai întâmplă astăzi ? A, da, e iar un meci. De data asta nu joacă naționala de fotbal a României cu altă echipă leșinată ci domnișoara Simona Halep va înfrunta pe Agneska Radwanska. Toată lumea este fan Halep, cu excepția mea, desigur. Nu mă interesează opinia celorlalți, eu  cred că domnișoara Halep nu reprezintă țara mea în această ,,luptă’’ ci se reprezintă pe sine, mai precis își reprezintă propriile interese. Sincer, nici nu cred că lumea asta care o încurajează pe forumuri, pe sticlă sau oriunde a urmărit meciurile ei. Să fim serioși. . .

Tot astăzi, proaspăt medaliatul patriarh al Ierusalimului ( nu vă spun de cine) a adus în România un fragment din Cinstitul Lemn al Sfintei Cruci. Într-o țară unde târâtul în jurul moaștelor este sport național , asta ne mai lipsea. Cinstitul Lemn va avea o întrevedere privată cu moaștele Sfântului Dimitrie , apoi va participa la evenimentul religios atât de așteptat de cei care stau la cozi pe la moaște.

Da, știu e și ziua unui domn care a fost cândva regele României. Ce pot să  spun? Dacă nu cred în promisiunile politicienilor, în lemnele cinstite și sfinte venite de la Ierusalim și nici în patriotismul halepian cum naiba aș putea să cred într-un domn care a plecat din țară și a lăsat la mâna comuniștilor un popor aflat în clipă de cumpănă ? Desigur, eu cred că monarhia este o aberație. Suntem în anul 2014. O eventuală monarhie ar aduce beneficii altcuiva, nu poporului român. România nu este o casă de pariuri, nici o prostituată pe care o părăsești rapid când te amenință peștele. Bunicii mei au fost monarhiști. Pentru asta au fost bătuți, torturați, etc. La amândoi le-a fost rușine cu domnul care a fost cândva rege, dar care în loc să lupte alături de ei a ales să plece în lumea mare. Da, prieteni, cred că monarhia este o aberație. Ajung pentru români, cei 588 de parlamentari care ,,joacă’’ asemeni lui Halep, numai pentru propriul lor interes. Nu am nevoie de un rege nou, nici de unul vechi, reactivat. Ok, începe imediat meciul. Voi ține cu Radwanska. Se supără careva ?

Eduard Dorneanu
Mălini 25 OCTOMBRIE 2014
Acest material este protejat de legea dreptului de autor. Sunt interzise preluarea parţială sau integrală şi difuzarea lui fără acordul autorului 

Mălini-Mica tuie, toamnă, ninsoare, uimire...

ROMÂNIA-REPUBLICĂ

Mălini-octombrie friguros

Mălini-În livadă cu Ioana (cireșul de pe hat), toamna, vântul...

Mălini-toamnă aspră, pomi, așteptare. . .

Mălini-culori, toamnă, celest...

NAȘTEREA ZILEI DE MIJLOC

Ioana a născut o zi de joi în mijlocul camerei mele

afară e campanie electorală

cameleonii lipesc afișe pe care scrie ,,bellum omnium contra omnes’’

nimănui nu îi pasă dacă picioarele ioanei au rămas desfăcute ca într-un joc ambivalent

scala depresivă a înțepenit sub privirea aspră a femeii ciclop

umbrele noastre cer flagelare și sârmă ghimpată

ziua de joi e umedă și se târăște printre picioarele unei femei frumoase

e nevoie de lama lui occam pentru a îi șterge cearcănele

urmează atacul de panică spasmul orgasmic și cascada caldă

ziua de joi nu vorbește ea are un singur rost

acela de a se târâi printre picioarele unei femei frumoase

ca un șarpe peste care dumnezeu și-a așezat verbele nepersonale

și răcnetul facerii

mă opresc la jumătatea blasfemiei

pereții curg

țipetele sunt mere întregi și așteaptă mușcătura diavolului

Eduard Dorneanu
Mălini 23 OCTOMBRIE 2014
Acest material este protejat de legea dreptului de autor. Sunt interzise preluarea parţială sau integrală şi difuzarea lui fără acordul autorului

Mălini-pregătiri de vreme rea

Mălini-frig, toamnă, frig

Mălini-toamnă, culori, liniște

Mălini-mere pe coama cerdacului...

GEOMETRIE DESCRIPTIVĂ

Sunt sigur că gaspard monge nu a stat treizeci de zile în camera neagră

Speranțele îi  erau permanent în zona alfa

Așa s-a născut geometria descriptivă a nopții urbane

La început

analizele rudimentare ascundeau sălbăticia eufemismelor imaginea masajelor subacvatice

și zona comunicațională frecventată de cameleonii drogați cu vise mutilate

sub frecvența schuman

înainte de miezul nopții are loc transferul de indiferență

atacurile nonliniare distrug pânza de albastru

cu care îmi acopar zilele de marți

scrâșnesc din dinți

domnul aruncă ochiul din triunghiul sacru

pe cearceaful viu al patului meu

Eduard Dorneanu
Mălini 21 OCTOMBRIE 2014
Acest material este protejat de legea dreptului de autor. Sunt interzise preluarea parţială sau integrală şi difuzarea lui fără acordul autorului

Mălini-zile de toamnă

Mălini-Livada, pomii, toamna...

Mălini-Nori, albastru, toamnă...

Mălini-opintici găsiți în curtea mea...

Mălini-noapte de octombrie, toamnă, liniște. . .

Mălini-Ioana,cireșul de pe hat și toamna

Mușuroi de cârtiță, pătrunjel, toamnă...

Mălini-Încă o dimineață de toamnă

Mălini-Tuia din curtea mea...

Strujeni, vânt, toamnă...

Mălini-Dimineață de toamnă

În livada mea-ionatane...

MĂLINI-Livada mea

MERE DE PE JOS

Ioana caută un spațiu liber dincolo de structurile artificiale impuse de noaptea urbană

E obosită îi simt tremurul

Auzi eduard spune ea

Nu crezi că ar fi fain să cumpărăm ape de lumină

Astă vară am văzut pe cineva care vindea pești clovn

Candelabre concreționare și ape de lumină

Toate astea costau șaișpe’ eurocenți

Eu eram gata să explorez plaja trei papuci

Dar un vânător nocturn mi-a strecurat sub sutienul victorian

Smocuri de iarba știucii

Avea degete cu vârful bombat și mă feream să folosesc condiționalul optativ

știi

mă și vedeam dansând împreună cu tine în azbahan

fără blocaje prejudecative

cu egou-rile tăiate de sabia axis mundi

ioana este tunsă chilug

îi sărut scalpul cu gust de ciocolată amară

încerc să îi mângâi burta tatuată cu imaginea unui diavol monoparental

apoi șoptesc

ioana ascunde bara de chat deconectează-te de la mess

și hai să culegem mere de pe jos în livada mea din mălini

nu putem fi fericiți fără să învățăm regulile extremismului sentimental

hai să culegem mere ionatan de pe jos iubito

mere brumate strivite de călcâiele îngerilor

ioana caută un spațiu liber dincolo de structurile artificiale impuse de noaptea urbană

și apoi o să dansăm goi în azbahan întreabă ioana gata de plecare

desigur fată frumoasă

vom fi singurii păcătoși fără cearcăne mirosind a măr ionatan

și domnul însuși se va ridica în picioare și va striga cu ochii închiși

nevrednic este darul meu

nu vă opriți prieteni

nu vă opriți

Eduard Dorneanu
Mălini 15 OCTOMBRIE 2014
Acest material este protejat de legea dreptului de autor. Sunt interzise preluarea parţială sau integrală şi difuzarea lui fără acordul autorului

Gilda meditează

Mălini-acasă

Foc de toamnă-în livada mea, la Mălini

Roger, micul stejar și toamna...

Foc de toamnă

Strujeni, brumă și toamnă în livada mea, la Mălini. . .

Livada mea din Mălini și toamna...

Dimineață cețoasă de toamnă..în livada mea, la Mălini...

Bureți de cioată-în livada mea, la Mălini

Albastru, alb, cerul toamnei la Mălini...

Șoaptele toamnei-În livada mea, acasă, la Mălini...

Toamna, soare, liniște la Mălini

Toamnă, strujeni, haragi și liniște

Pelerinaje și bețivi carismatici

Un tren de noapte aduce în România vreo două mii de suporteri ai naționalei de fotbal a Ungariei. Evident, majoritatea sunt beți. Televiziunile transmit imagini și interviuri cu distinșii domni din țara vecină. Observ aceeași tentă naționalistă învechită și plictisitoare. Domnii suporteri se cred carismatici și aruncă în fața reporterilor clișee despre națiune, unitate și alte utopii în care nu mai cred nici măcar umbrele animalelor de companie. Aceste interviuri sunt totuși binevenite deoarece ieri lumea a sărbătorit ziua mondială a sănătății mintale și avem nevoie de o minimă distracție. Astăzi, 11 octombrie, 2014 a căzut la datorie prima creștină pelerină. Cum unde ? La Iași, la coadă, la moaște. În România, practica medievală a pelerinajului pe la oasele sfinților continuă, se dezvoltă și va atinge apogeul în curând. Presupun că orice om ar trebui să realizeze că practicile noastre creștine nu sunt încurajate de Iisus, Dumnezeu, Biblie sau apostoli ci de cler. Cum de ce? Clerul nostru are nevoie de astfel de credincioși. Numărul preoților și al bisericilor este în continuă creștere. Un creștin român trebuie să învețe de mic să se târâie în genunchi în jurul anumitor mănăstiri, să cheltuiască averi pentru o înmormântare și să crape fericit la coadă la moaște. Mai țineți minte cum se distrau ofițerii cu soldații în termen acum câteva decenii ? Dădeau o comandă scurtă plutonului: ,,aliniereaa!’’, apoi inevitabilul, ,,culcat !’’. Ce bucuroși erau tovarășii ofițeri când vedeau câteva sute de soldați prăbușiți în gunoaie, apă clocită sau praf! Cam așa se simt și domnii, onorabilii și neasemuiții pe pâmânt și în burta balenelor albe, atoatestăpânitorii din cler. Mulțimea se așterne în fața lor umilă pentru că. . .pentru că așa s-a obișnuit.

Ok, să revenim la domnii maghiari. Nu mă interesează sloganurile lor, unirile  pentru o halbă sau tricourile cu inscripții caraghioase cu care sunt îmbrăcați. Poate ar fi timpul ( tot a fost ieri ziua mondială a sănătății mintale) să le arătăm carismaticilor suporteri maghiari cât de generoși suntem noi, românii. Poate că după meci, cineva îi va invita pe acești distinși domni la Iași . Cred că domnii maghiari se vor bucura foarte mult. Îmi imaginez discuțiile academice purtate de suporterii maghiari cu doamnele care stau la cozi kilometrice pentru a atinge oasele cuvioasei. În felul acesta putem arăta și vecinilor noștri valorile noastre culturale. Desigur, există și o varianta nefericită, aceea în care distinșii suporteri maghiari ar lua la bătaie pe habotnicii enervanți. Chiar și așa, nu ar fi plictisitor, televiziunile ar avea raiting, iar ziua de 11 octombrie nu ar fi uitată mult timp.

Mda, recunosc: nu îmi plac pelerinajele și bețivii carismatici. Trenurile de noapte care aduc bețivi sunt la fel de inutile ca uriașele cozi formate din oameni care așteaptă să atingă oasele unor sfinți. Și dacă pentru câteva clipe sfânta de la Iași ar spune tare și răspicat: ,,Măi creștinilor ia faceți voi întâi fapte bune și abia apoi veniți la gâdilat oase!’’ . Oare se poate asta? Nu prea cred.

Eduard Dorneanu
Mălini 11 OCTOMBRIE 2014
Acest material este protejat de legea dreptului de autor. Sunt interzise preluarea parţială sau integrală şi difuzarea lui fără acordul autorului

IONATANE DE MĂLINI

CIOCOLATĂ CALDĂ ÎN LIVADĂ