MĂLINI-VOLUMUL 1 –CAPITOLUL 25

Am ajuns în Fălticeni, în duminica orbului. După ce am coborât din taxi am primit de la o doamnă fardată strident un pliant care conține o invitație la un cazino.Nu prea mă omor după jocurile de noroc. Săptămânal joc un bilet care conține evenimente sportive. Încerc să ghicesc rezultatele finale. Evident, nu prea câștig. Nu mă supăr. Joc doar 2 lei, așa că așteptările nu pot fi prea mari. La aceeași casă de pariuri joc ( tot săptămânal) un bilet de 2 lei în care mizez că numerele 1, 16 și 23 vor fi extrase la loteria maghiară. De 2 ani și 6 luni pariez pe aceste numere. Evident, nu am câștigat.

Intru în cazino. Aș fi putut jura că am trecut de sute de ori prin fața acestei locații, dar nu mi-am dat seama că e un local pentru împătimiții jocurilor de noroc.  O fisă pentru mesele de joc costă enorm.  Cred că o să plec.

-Domnule, nu plecați, mi se adresează respectos unul dintre angajații cazinoului. Ce meserie aveți dumneavoastră?

-Păi sunt scriitor, am răspuns. Dar nu îmi pot permite să cumpăr o fisă de joc. E foarte scumpă.

-Domnule scriitor vă rog să nu plecați. Pentru oameni speciali ca dumneavoastră avem întotdeauna o masă de joc unde puteți participa fără să plătiți. Trebuie doar să jucați. Noi respectăm scriitorii. Vă rog din suflet să ne faceți onoarea de a participa la unul dintre jocurile de noroc organizate de asociația noastră.

Nu știu ce să spun. L-aș refuza dar faptul că mi se permite să joc fără a cheltui puținii mei bani mă bucură. Sunt curios.

-Bine domnule. Sigur nu trebuie să plătesc ceva?

-Se poate domnule scriitor? V-am spus că avem mese de joc la care trebuie doar să mizați. Nu plătiți ci doar câștigați ceva. E un joc simplu, dar neapărat trebuie să mizați cu maximă atenție.

-Și acest joc are un nume? Este ceva special?

-Doamne, dar este evident, răspunde angajatul cazinoului. Acest joc se numește ,,ruleta cu clovni’’. Arată la fel ca o ruletă obișnuită. Evident, sunt mai multe culori, nu doar roșu și negru. Ce părere aveți?, domnule scriitor. Jucați?

-Dacă e gratis, nu văd de ce nu.

-Pofțiți, vă rog, mă îmbie angajatul cazinoului. Un scaun, pentru domnul scriitor strigă acesta cuiva. Și o scrumieră.

-Nu fumez, dar mulțumesc.

-Fiecare jucător are nevoie de o scrumieră. Poftim fisele. Noroc bun!

În jurul meselor sunt așezați pe scaune din sticlă murdară tot felul de oameni: muncitori în salopete, femei de la țară îmbrobodite cu baticuri colorate, pensionari cu nasul roșu și rame de ochelari antice. Mă apropii de masă și mizez pe 16 roșu. Bila se învârte cu zgomot urâcios.

-16 roșu, strigă angajatul cazinoului.

Crupierul adună fisele și mi le așază în față. Mizez din nou.

-6 albastru se aude strigând.

Iar am câștigat. Mizez și ascult. Mizez.

-5 portocaliu.

-2 verde.

-2 galben.

-1 incolor.

Câștig mereu. În fața mea am un munte de fise. Dacă o fisă are măcar valoarea de 10 lei și tot voi pleca acasă bogat. Angajatul cazinoului se apropie de mine:

-Vom închide. E deja târziu.

-Înțeleg. Poftim fisele. Ce sumă am câștigat?

- Domnule, voi scriitorii vă închipuiți că puteți veni aici, în localul nostru, în sfânta Duminică a Orbului și să plecați bogați. Păi, nu ați participat gratuit la joc?

-Ba da, gratuit.

-Atunci cum mama mamii naibelui aveți pretenția să câștigați și bani? Ce produceți voi scriitorii? Scrieți cărti. Femeile stau la coadă la ușa voastră. Aveți bloguri, site-uri și alte mizerii pe net. Acum vreți să câștigați și bani la ruleta cu clovni? Un pic de respect pentru cei 588 de clovni care interpretează roluri antologice în circul vieții ați avut? Răspundeți, ați avut?

-Auzi prietene, poate îți bag fisele astea pe gât una câte una. Dacă te trăsnesc odată în moalele capului cu pumnul ăsta de scriitor nepoliticos cu clovnii te vei liniști. Nu tu m-ai invitat la masa de joc? De unde era să știu eu, un om din Mălini, că aveți rulete cu clovni și alte drăcovenii.

-Domnule scriitor, noi nu dăm bani participanților ci îi băgăm în seamă. Oamenii trebuie să știe că societatea contemporană se bazează pe rolurile celor 588 de clovni. Că doar nu îți închipuiai că dumneata și alți scriitori fără bani de fise puteți influența distribuția marelui circ al vieții.

Arunc fisele și ies  afară din cazinou. Duminica orbului este o zi care aduce ghinion. Simt asta și mă urc într-un taxi cu destinația Mălini.

-Ai auzit?, Eduard, întreabă taximetristul. Cică vor să mai facă o casă de pariuri în Fălticeni. Mai bine ar fi să facă una și în Mălini. Oare e posibil ?

-Cu siguranță, răspund eu trist. Vor ca toată lumea să joace la ruleta cu clovni.

-Hahaha, cum dracu’ e aia?

-E o porcărie, nu merită să îți bați capul.

Am ajuns pe podul Moldovei. Deasupra noastră fulgerele desenează inimi în flăcări. Tună puternic.

-Doamne!, Maica Domnului, poate nu ne-o trăsni, se sperie taximetristul și își face cruce.

-Hahaha!, râd eu cu gândul la cazinoul din oraș.

-Nu râde, Eduard. Nu râde, repetă taximetristul.

Continui să râd. Un timp.

Eduard Dorneanu

Mălini 30 mai 2014

Acest material este protejat de legea dreptului de autor. Sunt interzise preluarea parţială sau integrală şi difuzarea lui fără acordul autorului.