SEMIFINALA MIRONOSIȚELOR

Marți, 29 aprilie, a avut loc semifinala de Liga Campionilor dintre Bayern Munchen și Real Madrid. Ca de obicei, despre asemenea evenimente ,,de interes galactic’’ scriu la câteva zile după ultimul fluier al arbitrului de centru. Inițial am crezut că acest meci nu va mai avea loc deoarece apăruseră zvonuri despre posibilitatea ca (și )  trofeul acestei competiții să fie decernat maestrului Radu Beligan. Se pare că totuși organizatorii competiției au dorit ca  această ediție a Ligii Campionilor să se desfășoare după modelul clasic. Nu e nimic. Sunt speranțe ca la anul, maestrul să ridice deasupra capului râvnitul trofeu.

La ora 21.45, într-o marți cu miros de bere și hamburgeri proaspeți, pe Fussball Arena nu mai era niciun loc liber. Jucătorii celor două mari echipe europene: Bayern Munchen și Real Madrid aveau de jucat un meci având  o miză uriașă-calificarea în finala Ligii Campionilor. Ca de obicei, comentatorii și susținătorii celor două echipe au văzut altfel decât mine ,,confruntarea din iarbă’’ . Domnii fotbaliști îmbrăcați în tricouri numerotate au fost caracterizați ca fiind: ,,eroi ai bătăliilor moderne’’, ,,legende în viață’’. ,,modele demne de urmat’’ etc. Evident, personalitățile în pantaloni scurți, și-au văzut de propriile interese: C.Ronaldo dorea să înscrie pentru a putea să depășească numărul de goluri marcate de Messi în Liga Campionilor, Neuer era interesat în a ,,străluci’’ mai mult ca galacticul Casillas, Modric a vrut să umilească pe Ribery și Robben, etc. Doza de infatuare a fost una maximă. Pe teren s-au împărțit lovituri discrete, s-a faultat grosolan și s-a înjurat în toate limbile pământului. Real Madrid a câștigat cu 4-0. Statisticele spun totuși că Bayern a avut o posesie mai bună ( 63%), a șutat de mai multe ori pe spațiul porții, dar nu au marcat. Acest rezultat nu mă impresionează și nici nu mă bucură. Bayern este o echipă care de la o vreme practică un joc plictisitor, iar jucătorii săi au aere de semizei. Este adevărat că în ,,Bundesliga’’, Bayern ,,rupe tot’’. Este la fel de adevărat că toată lumea vedea în Real Madrid o victimă a acestui meci. Tot adevărat este și faptul că acest scor este unul incredibil. Părerea mea este următoarea: înfrângerea celor de la Munchen se datorează ,,mironosițelor’’ îmbrăcate în tricou roșu aprins. Pe teren fiecare jucător al lui Bayern a dorit să își dovedească superioritatea în fel și chip. Real Madrid a marcat gouri. Și a învins.

Concluziile mele sunt: diferența dintre Liga Campionilor și Eurovision este uriașă deși telespectatorii uită imediat ambele competiții, iar mironosițele’’ din fotbal sunt superioare ca infatuare celor din zona politică chiar dacă un mandat european poate fi mai important ca o calificare într-o finală de cupă europeană.

Cam asta e. Sper ca în ediția 2014/2015 a Ligii Campionilor, organizatorii să nu mai greșească și să ofere trofeul maestrului Beligan. Până atunci nu vă pot dori altceva decât : ,,zile fără tristețe ’’. 

Eduard Dorneanu

Mălini, 5 mai 2014

Acest material este protejat de legea dreptului de autor. Sunt interzise preluarea parţială sau integrală şi difuzarea lui fără acordul autorului.