IMPARITATE

Ioana a luat o supradoză de egoism

O privesc atât de uimit încât scapă din mână borcanul cu miere de castan

Uite ce ai făcut eduard spune ea supărată

Te uiți la mine de parcă ți-am adus un firman yeni derbent

Suntem în anul dietei atonite

vreau să plec din patul tău și să îmbrac haina de cenușă a  lui marcus didius

zâmbesc

ioana va trece trece de la starea contemplativă la orgia mistică

știu că își dorește să citească din vedele hinduse

înainte și după ce palmele mele îi desfac picioarele

pleoapele

ioana se dezbracă și se întinde pe asfalt

întotdeauna și-a dorit o iubire eterodoxă

acum caută duritatea culorii și preludiul violent

vreau să plec din patul tău și să îmbrac haina de cenușă a lui marcus didius

repetă ioana

mă așteptam la asta răspund eu înainte de a pleca către nord

învelește-te în asfalt ioana

tălpile copitele și roțile lumii vor apăsa pe sânii tăi

nu vei sângera sub învelișul hedonist nici nu vei mai visa

asfaltul se va uni cu sângele și carnea ta

iar tu vei pângări rugăciune după rugăciune

până când nimfa din tine se va revolta

și va ceda tuturor

Eduard Dorneanu
Mălini 7 iunie 2014

Acest material este protejat de legea dreptului de autor. Sunt interzise preluarea parţială sau integrală şi difuzarea lui fără acordul autorului.