MONOLOG SUPRAREALIST

silabe rebele rup cearceafurile
suntem ostatici ai adverbelor
apăsăm pe rând
umbră pe umbră
fierbinte
gol

patul nostru pluteşte sub podul ludendorff
fiecare sărut este un salt cuantic
art of silence
da iubito
plutirea
e monologul suprarealist al unui entuziasm controlat
apăsarea continuă
fără fluctuaţii
ca un foc de acoperire
executat în genunchi

nimic ludic
silabele se dilată
mujahedini indiferenţi îşi spală faţa
în cenuşa delirului
da apăsăm
apăsăm
suntem
martori indirecţi şi culoare convertită
apăsăm pe rând
regret pe regret
incandescent
lasciv
iraţional

Eduard Dorneanu
Mălini-11 august-2013