O NOAPTE FĂRĂ TRISTEȚE- MĂLINI 18 AUGUST-2014

Noapte răcoroasă. Plec în livadă și mă așez pe cioata de brad. Se aud câțiva tineri care cântă undeva, în zona școlii, nu departe de casa mea. Fetele cântă subțire. Nu aud prea bine melodia, dar înțeleg că e vorba despre o femeie Paraschiva căreia iubitul ei i-a cumpărat nu știu ce. Fetele continuă să cânte, iar bărbații chiuie. Probabil sunt beți și au chef să se distreze.

Privesc popușoii. Par o armată verde care păzesc casele, oamenii și ogoarele. Datorită lor, ogorul este viu, plin de șoapte. Ascult foșnetul lor și zâmbesc.

-Ce diferență uriașă este între șoaptele popușoilor și urletele oamenilor beți. Cât de cuminte este pământul. Câtă sfințenie au plantele, frații pomii și albastrul. Cât de murdare sunt cuvintele și mângâierile oamenilor.

Mă întorc în curte. Tinerii nu mai cântă. Acum au ajuns în dreptul magazinului. Se ceartă. Unii pleacă înspre Suha, iar alții se întorc spre centrul satului.

-Da, frate om, spune îngerul de pază, plantele sunt sfinte în comparație cu oamenii.

-Și frații pomi ?

-Și ei.

Privesc tuia și zâmbesc.

-Și tuia ta, spune îngerul de pază. Și ea.

Mă așez pe treptele de ciment din fața casei și privesc cum se joacă vântul cu verdele tuiei. Îngerul de pază se așază lângă mine.

-Vezi?, frate om.

-Văd, răspund eu. Da. . .

Vise frumoase ! Stați departe de întuneric și de oamenii răi !
O noapte fără tristețe să aveți !

Eduard Dorneanu
Mălini 17 august 2014
Acest material este protejat de legea dreptului de autor. Sunt interzise preluarea parţială sau integrală şi difuzarea lui fără acordul autorului .