Nori gri
au venit dinspre Pădurea Prisos și au cuprins cu brațele lor tot cerul albastru
al Măliniului. Ar fi bine să plouă. Pământul este însetat. Frunzele fraților
pomi sunt pârlite pe margini. Pufoasei nu îi pasă de căldură, de umiditate, de
setea pământului. A prins o țarcă și acum s-a oprit cu prada lângă poiata
puilor. După câteva minute a urcat pe acoperișul de tablă roșie al acesteia.
Țarca încă mișcă. Imaginea ciudată cu pasărea uriașă capturată de mica pisică
mă uimește peste măsură.
-Lasă
pasărea !, Pufoaso, strig eu. Hai să îți dau altceva să papi. Nu o omorî.
Pufoasa
miaună apoi mușcă țarca de gât. Reușește
să îi smulgă capul. Nu mănâncă nici capul păsării, nici altceva din trupul
acesteia. Se dă jos de pe acoperiș și se așază sub ferigi, la umbră. Mă duc
după hârleț. O să îngrop pasărea în livadă. La întoarcere am surpriza să văd
cum pisicile din vecini rup bucăți din țarcă și fug cu ele. Nu a mai rămas
aproape nimic din țarcă. Pe acoperiș se văd câteva pete de sânge, iar vântul
duce departe puful alb al unei păsări care nu mai poate zbura.
Mă așez
pe cioata de brad. Nu mai am ciocolată caldă. Privesc norii care strâng în
brațe cerul sfânt al Măliniului. Aș vrea să plouă. Tare mult aș vrea.
O zi fără
tristețe să aveți !
Eduard Dorneanu
Mălini 13 august 2014
Acest material este protejat de legea dreptului de autor. Sunt interzise preluarea parţială sau integrală şi difuzarea lui fără acordul autorului
Mălini 13 august 2014
Acest material este protejat de legea dreptului de autor. Sunt interzise preluarea parţială sau integrală şi difuzarea lui fără acordul autorului
as vrea sa ploua cu lacrimi. Frumos ai scris si azi, dar trist. Zic trist pentru ca mi se intampla si mie. Sunny mandra, mandra imi aduce pasarile vanate de ea, iar eu cu inima franta, din cauza pasarii care se chinuie in ghearele pisicii, nu stiu cum sa ma comport. De multe ori strig...sunny se uita uimita la mine, parca n-ar mai intelege lumea, si e suparata ca nu o laud. O zi in zambet! Susanne
RăspundețiȘtergereCe frumos! Pot spune ca am vizualizat intamplarea...
RăspundețiȘtergereFrumos ....dar putin trist :((( O seara frumoasa si ,,cu stropi racorosi,,, , sa ai !
RăspundețiȘtergereStiu ca te-a intristat moartea pasarii dar sa nu urasti pisicuta, e doar un animalut deprins sa-si procure singur hrana. O seara fara nori in suflet!
RăspundețiȘtergere(în) puful alb e sufletul păsării,
RăspundețiȘtergeree setea de zbor ,
sau poate... o parte din sufletul tău însetat ...
sunt pline (de farmec) chiar și textele scurte. sunt clipe din viața poetului de la Mălini!
O clipa dintr-o eternitate in care se intampla atatea lucruri si totusi cui ii pasa ? Ii pasa in primul rand celui care asterne pe hartie intamplarile si celui care citeste ! Seara racoroasa ! Carmen Flodoroiu
RăspundețiȘtergerePoate-ti pare ciudat ce spun..Am avut o fractiune de secunda nedumerirea;cum sa prinda pisica o pasare? Apoi mi-am revenit, si am simtit o mare bucurie pentru Pufoasa ( tristete pentru biata tarcă.). Pisicile noastre inca sunt libere!!!! Vaneaza pentru a supravietui! Duc viata pentru care D-zeu le-a creat. De trei ani de cand stau numai aici ”in lumea civilizata”,am vazut doar pisici castrate ,grase,diforme,hranite cu conserve si alte preparate.Pot sta bot in bot cu orice pasarica,soricel,ca nu stiu ca ar trebui sa vaneze.Incă dulai lătrand nu am auzit, desi tot a doua casa are cel putin un caine,daca nu trei,patru..Cine e liber in democratia occidentala??? Tare mult as vrea sa aflu.Ba da,poate (in mare masura) pasarile vazduhului...incă. Claudia Marginean
RăspundețiȘtergere