a promis că va doborî copacul cu un strigăt simplu
decalibrat
decalibrat
ritualul căderii impune câteva reguli barbare
bărbatul se dezice de şinele tramvaielor
vopseşte sudul incandescent al incertitudinii
în negru atavic
apoi leagă amarul cu lanţuri cerate
de poarta catedralei din Uppsala
femeia îl urmează hipnotizată de tatuajele sfinţilor boemi
ca iubitoare a schismei
pune întrebări cerberilor taciturni care veghează mormintele goale
palmele ating un cer plin de lacrimi
strigătul agăţat de astre bolnave
împiedică amiaza în osemintele călăreţilor rătăciţi
trunchiul copacului este cald
în el trăiesc animalele de pradă
şi cuvintele mutilate
bărbatul se dezice de şinele tramvaielor
vopseşte sudul incandescent al incertitudinii
în negru atavic
apoi leagă amarul cu lanţuri cerate
de poarta catedralei din Uppsala
femeia îl urmează hipnotizată de tatuajele sfinţilor boemi
ca iubitoare a schismei
pune întrebări cerberilor taciturni care veghează mormintele goale
palmele ating un cer plin de lacrimi
strigătul agăţat de astre bolnave
împiedică amiaza în osemintele călăreţilor rătăciţi
trunchiul copacului este cald
în el trăiesc animalele de pradă
şi cuvintele mutilate
Eduard Dorneanu
Mălini,1 septembrie , 2012
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu