VULCANUL CREDINŢEI

au trecut nouă ani de când Ingrid s-a sinucis
Dumnezeu e prea speriat să-i ascundă mormântul
vârsta christică a minciunii
invocă învierea ca pe un banal pleonasm

rugăciunile preoţilor îmi ard pleoapele
crucea este otrăvită cu numele singurei femei din avangarda
depresivo-creştină a stabilimentului utopic

sângele liturgic
inundă subteranele senzuale ale iconografiei
retrograde

devin imun la blasfemii
Ingrid este magma ultimei mântuiri
demonii aruncă trupul prostituatei în vulcanul credinţei
Ingrid nu mai e. . .

Eduard Dorneanu
Mălini, 18 octombrie, 2012